MARIN PREDA
Prin Morometii, Marin Preda ne vorbeste de tarani cum nu se mai vorbise pana la el. Intr-o literatura saturata, aparent, de materia vietii taranesti, aceasta aparitie parea imposibila. Izvorul parea epuizat si o adevarata campanie pragmatica impotriva literaturii cu subiecte rurale contribuise si ea, decisiv, la consolidarea impresiei. Marin Preda ne descopera totusi o lume inedita, scaldata intr-o lumina solara care alunga tenebrele. - Mihai Ungureanu
Morometii e povestea nu numai a taranului roman si a schimbarilor prin care acesta trece, ci o poveste actuala a romanului in general, al carui caracter este subliniat de umorul negru si conexiunea cu viata la sat. Morometii 2 a fost ecranizat in 2018 de Stere Gulea, film in care a pus la un loc scene si stari din mai multe carti ale lui Marin Preda. Fascinant e felul in care romanii de azi s-au regasit in film, faptul ca istoria pare a se repeta sub forme diferite, dar cu aceeasi esenta.
Pachetul contine 2 volume:
Morometii, volumul I (464 pagini)
Morometii, volumul II (560 pagini)
Fragment din cartea "Morometii" de Marin Preda:
"- U-manism, citi Moromete lasandu-se in voia sunetului cuvantului, in speranta ca in felul acesta i se va dezvalui poate si intelesul, u-umanism, repeta el, in gandirea secolului... Aici, relua Moromete, spune ca trebuie sa te duci in pustie si sa propov-duiesti?! Ce sa propovaduiesti?! exclama el redevenind stapan pe situatie, dar cu o alarma si in acelasi timp cu o amenintare in glas. Ce sa propovaduiesti, Niculae, crezi ca nu e lumea plina de propovaduitori? Numai la noi, in sat, sunt vreo saptesprezece, sa-i auzi ce spun si cum stau si se aduna intr-o casa cu lumanarile in maini si canta dupa o carte de-a lor. Dar alde Busuioc, care e un fel de sef, nici nu stie sa citeasca! Dar el sta cu cartea in mana si se uita in ea! adauga Moromete subliniind comedia cu sprancenele.
- Busuioc e pocait, nu adventist, zise Niculae.
- Tot aia e, zise Moromete, vaz ca-i stii!
- Si ce daca ii stiu?
- Nimic, zic si eu, te intreb despre ce vreai tu sa propovaduiesti.
- Ti-am aratat ca nu intelegi, zise Niculae linistit si ii facu tatalui sau semne sa se duca de acolo, adaugand ca altfel, daca mai sta si o sa-i spuna mai departe cuvinte pe care el nu le pricepe si n-o sa-i explice ce inseamna, o sa moara de pofta sa afle si n-o sa aiba cum. Mai bine sa raneasca la cai, fiindca la asta se pricepe, s-au dus vremurile alea cand statea cu el si ii explica...
- S-au dus? murmura Moromete.
- Da, s-au dus, afirma cu tarie Niculae. Si dupa cateva clipe adauga de parca i-ar fi fost mila sa-l lase pe taica-sau chiar de tot in intuneric. Nu mai e nicio speranta cu voi! Asta vorbeam si cu bietu nea Sandu, cum putu, ma, zice, Ciorosbulinga, alde socru-meu sa nu te mai lase la scoala? Ca imi scria Tita ca va merge mai bine ca niciodata. Si eu zic, pai tocmai d-aia, nea,Sandule, ca daca ne-ar fi mers rau ar fi facut orice, ca sa termin scoala, pe cata vreme asa, cand a inceput sa traiasca bine a scuipat pe carte. La ce mai trebuie cartea daca traiesti bine!
- Si nu e asa? zise Moromete cu o mica energie de protest, mai degraba vrand sa-l impiedice pe fiu sa-i dea inainte in felul cum incepuse decat ca credea cu adevarat ca facuse bine oprindu-l sa invete. Spune si tu, nu e asa? Din moment ce traiesti bine, la ce-ti mai trebuie cartea?"
